{"id":2912,"date":"2023-05-24T00:41:00","date_gmt":"2023-05-24T05:41:00","guid":{"rendered":"https:\/\/worldcarenew.wpenginepowered.com\/?p=2912"},"modified":"2026-03-08T02:17:56","modified_gmt":"2026-03-08T07:17:56","slug":"de-ce-tot-mai-multi-oameni-au-boli-neurodegenerative-ca-niciodata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/why-more-people-have-neurodegenerative-diseases-than-ever\/","title":{"rendered":"De ce tot mai mul\u021bi oameni au boli neurodegenerative ca niciodat\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii tr\u0103iesc mai mult, bolile neurologice devin tot mai frecvente. Aproximativ un miliard de oameni din \u00eentreaga lume sunt afecta\u021bi de tulbur\u0103ri neurologice, potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Drept urmare, aceste boli au fost \u00een centrul unor cercet\u0103ri medicale tot mai intense \u00een ultimele decenii.<\/p>\n\n\n\n<p>Bolile neurodegenerative apar atunci c\u00e2nd celulele sistemului nervos central nu mai func\u021bioneaz\u0103 sau mor. Aceste boli se agraveaz\u0103 \u00een timp \u0219i - deocamdat\u0103 - nu exist\u0103 leacuri pentru ele. Cercet\u0103torii studiaz\u0103 modalit\u0103\u021bi de a reduce riscul de boli neurodegenerative sau, \u00eentr-o zi, de a \u00eencetini progresia acestora.<\/p>\n\n\n\n<p>Factori de risc pentru bolile neurodegenerative<\/p>\n\n\n\n<p>Principalul risc pentru bolile neurodegenerative este v\u00e2rsta. De exemplu, simptomele bolii Alzheimer \u00eencep de obicei dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de ani, potrivit CDC, iar riscul de a dezvolta simptome se accelereaz\u0103 \u00een timp. Persoanele care au 85 de ani au un risc de aproape 50% de a dezvolta Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n<p>Alte riscuri ale bolilor neurodegenerative includ:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Genetic\u0103<\/strong>Aproximativ o zecime din bolile neurodegenerative au un factor genetic.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Infec\u021bie viral\u0103<\/strong>Un risc crescut poate rezulta din infec\u021biile virale, inclusiv rujeola, meningita, poliomielitica \u0219i varicela.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Traumatisme craniene<\/strong>Traumatismele craniene repetate sau leziunile cerebrale traumatice pot cre\u0219te riscul de boli neurologice.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Expunerea la substan\u021be chimice:<\/strong>\u00a0Poluan\u021bii din mediu pot cre\u0219te riscul apari\u021biei unor afec\u021biuni precum boala Alzheimer \u0219i boala Parkinson.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Pentru a reduce riscul de boli neurogenerative, medicii recomand\u0103 schimb\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 care \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc s\u0103n\u0103tatea vascular\u0103. Men\u021binerea unei activit\u0103\u021bi fizice active, de exemplu, este vital\u0103 pentru promovarea fluxului sanguin c\u0103tre creier \u0219i corp. De fapt, un articol din decembrie 2021 din revista Nature noteaz\u0103: \u201cactivitatea fizic\u0103 evoc\u0103 r\u0103spunsuri fiziologice profunde \u00een mai multe \u021besuturi din regnul animal \u0219i este acceptat\u0103 ca \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind \u00een general s\u0103n\u0103tatea uman\u0103. Beneficiile exerci\u021biilor fizice se extind la pacien\u021bii cu neurodegenerare \u0219i traume cerebrale, posibil prin reducerea neuroinflama\u021biei. Exerci\u021biile fizice voluntare pe termen lung la modele murine de boal\u0103 Alzheimer (BA) \u0219i tulbur\u0103ri conexe \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i memoria \u0219i reduc neuroinflama\u021bia.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, o igien\u0103 bun\u0103 a somnului, o diet\u0103 echilibrat\u0103 \u0219i gestionarea stresului pot, de asemenea, s\u0103 sus\u021bin\u0103 s\u0103n\u0103tatea vascular\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Boala Alzheimer<\/p>\n\n\n\n<p>Boala Alzheimer afecteaz\u0103 partea creierului care controleaz\u0103 memoria, limbajul \u0219i g\u00e2ndirea. Este cea mai frecvent\u0103 boal\u0103 neurodegenerativ\u0103 la nivel mondial, afect\u00e2nd peste 50 de milioane de oameni, potrivit Asocia\u021biei Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i nu este o situa\u021bie rar\u0103, boala Alzheimer nu este o etap\u0103 normal\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i nu trebuie confundat\u0103 cu pierderile de memorie tipice, legate de v\u00e2rst\u0103. De\u0219i nu este neobi\u0219nuit ca cineva s\u0103 uite un nume sau o programare pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te, nu este normal ca oamenii s\u0103 aib\u0103 probleme de memorie care interfereaz\u0103 cu sarcinile zilnice sau s\u0103 pun\u0103 aceea\u0219i \u00eentrebare iar \u0219i iar. Persoanele cu boala Alzheimer pot s\u0103 nu-\u0219i aminteasc\u0103 cum au ajuns \u00eentr-un loc sau s\u0103 nu poat\u0103 urm\u0103ri o conversa\u021bie. Boala Alzheimer se va agrava treptat \u00een timp, dar cronologia progresiei fiec\u0103rei persoane va fi diferit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Boala Parkinson<\/p>\n\n\n\n<p>La nivel mondial, peste 10 milioane de oameni tr\u0103iesc cu boala Parkinson, potrivit Funda\u021biei Parkinson, ceea ce o face a doua cea mai frecvent\u0103 boal\u0103 neurodegenerativ\u0103 la nivel global.<\/p>\n\n\n\n<p>Boala Parkinson creeaz\u0103 dou\u0103 tipuri de simptome. Exist\u0103 simptome motorii, care afecteaz\u0103 mi\u0219carea. Acestea pot include tremor, dificult\u0103\u021bi de mers, salivare sau rigiditate. Exist\u0103, de asemenea, simptome non-motorii, care includ anxietate, tulbur\u0103ri de somn, depresie \u0219i declin cognitiv. De obicei, persoanele cu boala Parkinson prezint\u0103 mai \u00eent\u00e2i simptome non-motorii, apoi dezvolt\u0103 simptome motorii dup\u0103 ce boala a progresat. Boala Parkinson arat\u0103 diferit pentru fiecare persoan\u0103, iar simptomele care apar \u0219i modul \u00een care acestea progreseaz\u0103 sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 individuale.<\/p>\n\n\n\n<p>Tulbur\u0103ri demielinizante<\/p>\n\n\n\n<p>Definite ca orice afec\u021biune care are ca rezultat deteriorarea tecii de mielin\u0103, o membran\u0103 protectoare care \u00eenconjoar\u0103 creierul, m\u0103duva spin\u0103rii \u0219i nervii optici, tulbur\u0103rile demielinizante duc adesea la sl\u0103biciune muscular\u0103, pierderea vederii, spasme musculare \u0219i alte probleme neurologice.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Cea mai frecvent\u0103 \u0219i cunoscut\u0103 form\u0103 a acestui tip de afec\u021biune este scleroza multipl\u0103 (SM), o boal\u0103 \u00een care sistemul imunitar atac\u0103 teaca de mielin\u0103 a creierului \u0219i\/sau a coloanei vertebrale, provoc\u00e2nd leziuni ale sistemului nervos central. Potrivit Societ\u0103\u021bii Na\u021bionale de Scleroz\u0103 Multipl\u0103, peste 2,8 milioane de persoane din \u00eentreaga lume tr\u0103iesc cu SM. De\u0219i nu exist\u0103 o cauz\u0103 recunoscut\u0103 definitiv a bolii \u0219i nici modalit\u0103\u021bi cunoscute de a o preveni, cercet\u0103rile continue \u0219i dezvoltarea de noi tratamente \u0219i terapii ajut\u0103 persoanele afectate prin reducerea la minimum a impactului SM asupra vie\u021bii lor de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n<p>Tr\u0103ind mai bine cu boli neurodegenerative<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru persoanele care au deja o boal\u0103 neurodegenerativ\u0103, medicii pot oferi modalit\u0103\u021bi de reducere a simptomelor bolii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea vie\u021bii. Acestea pot include ajutoare pentru memorie, rutine zilnice \u0219i medica\u021bie. Cercet\u0103torii descoper\u0103 tot mai multe medicamente care s\u0103 ajute la controlul simptomelor comportamentale \u0219i cognitive.<\/p>\n\n\n\n<p>Via\u021ba cu boli neurologice \u2013 sau \u00eengrijirea cuiva care are una \u2013 poate fi stresant\u0103 \u0219i cople\u0219itoare. Asocia\u021biile pot sprijini pacien\u021bii \u0219i \u00eengrijitorii acestora cu instrumente \u0219i resurse care s\u0103 le ajute s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>As people live longer, neurological diseases are becoming more common. About one billion people worldwide are affected by neurologic disorders, according to the World Health Organization. As a result, these diseases have been the focus of increasing and intense medical research over the past few decades. Neurodegenerative diseases occur when the cells of the central [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2913,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[33],"tags":[77,76,78,74,75],"class_list":["post-2912","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurodegenerative-diseases","tag-aging","tag-brain-health","tag-medical-research","tag-neurodegenerative-diseases","tag-neurological-disorders"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2912","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2912"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2912\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2913"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2912"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2912"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.worldcare.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2912"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}